Tura de initiere organizata de Mike si cei de la Carpati.org – Piatra Craiului
Prima zi – 21.iunie.2008
Dupa un drum de 3 ore cu masina ajungem Zarnesti cu un mic ocol chiar pentru ca pe ruta Rasnov-Parau Rece accesul era interzis (nu am aflat de ce, dar banuiesc ca ori din cauza asfaltarilor ori pentru ca in zona se desfasura un maraton). Locul de intalnire cu ceilalti colegi de tura era in parcul din Zarnesti de langa Posta (maree) si Primarie.. la rondul unde au capat bus-urile de Brasov. Am ajuns la timp, adik nu am intarziat decat vreo 30min.... ne echipam rapid, semnam "condica" pe care mike a facut-o si pornim spre traseu...
Zarnesti - Coltul Chiliilor - Poiana fostului refugiu Diana Marcaj: banda albastra
De la rondul din Zarnesti (unde intorc bus-urile de la Brasov) urmam drumul spre Plaiul Foii, la ultimele case din Zarnesti asfaltul se termina si se intra pe drum de "macadam" si dupa cativa metri in stanga gasim primul marcaj care ne indica directia spre Cab. Curmatura prin V. Crapaturi urmand dunga galbena si traseul pe care noi il urmam dunga albastra pana la poiana fostului refugiu Diana. Astfel parasim drumul care duce la Plaiul Foii si mergem in stanga pe un drum de tara printre culturile oamenilor, unii dintre ei chiar erau la munca campului, si cred isi doreau sa ii ajutam nitel.. mai ales ca eram un intreg comandament.
Poteca este bine conturata prin poienile de "Sub Barc", si are un urcus lent care nu necesita un efort prea mare, doar caldura te mai inmoaie, tot din cauza asta si mersul era mai sustinut pentru ca doream sa ajungem mai repede sub umbra padurii,intregul "comandament" cred ca se intindea pe o lungime de vreo 600m,
insiruire
o privire spre varfuri
Valea Barsei Mari
pe poteca ne mai intalneam cu persoane mai in varsta care coborau de la schit si tare se bucurau cand ne vedeau asa multi
dupa aproape 1ora ajungem in dreptul vaii crapaturi si tragem la umbra sa ne mai adunam nitel ( sa strangem "elasticul"), de aci marcajul se desparte, daca pana in acest punct am mers si pe banda galbena si pe banda albastra, de acum vom urma doar banda albastra care urca o panta si apoi se intra pe un drum forestier
Traversarea Vaii Crapaturi
Marsaluind prin Padina lui Man
greu la deal
dupa aproximativ 1,5 - 2 ore de marsaluind prin soare ajungem la izvorulul dinaintea poienii din Coltul Chiliilor, acesta e ultimul loc de unde putem sa ne alimentam cu apa pana aiungem la cabana, asa ca la izvor deja se formase coada! Nu zabovim prea mult prin preajma, neavand loc de adapost de soare si mai urcam, trecem de poiana si la intrare in padure, in racoarea ei ne oprim sa ne adunam.
Schitul de la Coltul Chiliilor
Urcand prin umbra
Dupa un urcus sustinut prin padure intram dupa circa 40min in zona fostului refugiu Diana unde facem un popas mai lung...
sosirea in poiana fostului refugiu Diana
odihna
Geo in poiana langa refugiu
Turnul Mic al Dianei vazut din poiana
Zona fostului refugiu Diana - Padina Popii - vîrful Padina Popii Marcaj: triunghi albastru
spre varf
Dupa o pauza binemeritata in poiana ne punem iar rucsaci in spate si incepem urmarirea marcajului triunghi albastru spre creasta, ocolind peretele Turnului Mic al Dianei
Din nou in urcare
Dupa o scurta urcare prin padure unul dupa altul cu “Ursul” Andrei in fata ajungem intr-un mic luminis numit valea Ursilor (a.k.a. Vîlcelul Trecătorii Forţate) iar aici Andrei ne face o mica descriere a zonei.
Coborarea din traseele de escalada de pe Peretele Turnului Mare al Dianei
Ne apropiem de zona de jnepenis, si incep zonele in care cei cu rucsacurile mai voluminoase se vor strecura mai dificil.De aici privelistea este superba, in fata avem creastele Pietrei Craiului iar in spate Valea Barsei
Spre jnepenis
cresteValea Barsei
Îmbătaţi de priveliştile care ni se descoperă sub ochii noştri ajungem in dreptul Umarului Padinei Popii, pe care este montat un cablu ajutator, la baza lui sunt afisate cate informatii despre grohotisurile din Piatra Craiului.
Trecerea peste umar nu a prezentat vreun grad de dificultate, a necesitat doar o atentie mai mare si alegerea corecta a locurilor unde sa pui piciorul, oricum „supraveghetori” te indrumau cand erai in impas,…ca timp a durat cam mult din cauza ca eram cam multi… multi….
Ascensiunea pe Umarul Padinei Popii
Pregatirea de ascensiuneCoborarea de pe Umarul Padinei Popii
furnicarulSe inainteaza mai greu prin grohotişuri şi mai mult pe lîngă perete si trecem si pe langa Radu(griz) care era la cocot..
Din loc in loc apar si scari
"secundul" lui radu(nu, nu... traseul nostru nu este pe acolo, ci pe la baza peretelui)
portiunea cu grohotis
…urcarea pe grohotis ia sfarsit in Strunga Izvorului, denumire care se trage de la izvorul “La Gavan” localizat in apropiere la 10min de coborare prin Padina Inchisa. Neavand loc cu toti in strunga cei mai proaspeti isi continua ascensiunea spre varf, prin jnepenisul des, urmand a poposi mai mult timp in varf.Popas in Strunga Izvorului
o "mare" de jnepenis sub Vf. Padina Popii
Toata oboseala acumulta, toate durerile, toate probleme sunt uitate cand ajungem in varf ….
Bucegii vazuti din vf. Padina Popii
Cabana Curmtura - destinatia finala
In Varf am zabovit mai mult, am mancat pachetele facute de acasa, am mai baut niste apa.. care mai avea.. care nu a cerut la colegii de tura ( Multumesc Vlad ).. si am admirat privelistea Spre Sud-Est imensitatea muntilor Bucegii ne atrage atentia, spre Est in vale acoperisurile rosii din Zarnesti si undeva mai indepartare Rasnovul, la Nordserpuieste drumul prin valea Barsei care duce in Plaiul Foii si spre Est se intinde Creasta Pietrei Craiului.
Coborarea pana in Saua Padinei Inchise o parcurgem urmarim marcajul de creasta punct rosu. Poteca este ingusta fiind limitata la sud de jnepenis des si la nord de Valea Padinei Inchise, aceasta portiune mica necesitand o mai mareatentie.
Saua Padinei Inchise si Vf. Turnul
Pentru a ne continua coborarea spre Cabana Curmatura din Saua Padinei Inchise, ne orientam dupa stalpul de ramificatie catre dreapta (sud), urmand marcajul dunga albastra. Poteca bine marcata trece mai inclinata peste cateva portiuni de grohotis dupa care intra domol in padure.
In jurul orei 19:15, Radu (ursul trubadur) si Comisarul, sosesc primii la Cabana Curmatura… la scurt timp dupa ei incepem sa sosim si noi. Mike, ramasa in urma insotindu-I pe cei obositi, ajunge in jurul orei 22:30. Dupa ce au servit cu toti o mancare calda la cabana ne am strans, ba pe langa corturi la povesti cu formatia din Braila ba in prispa cabanei la joaca cu cei doi St. Bernard.
Cab. Curmatura
A doua zi – 22.iunie.2008
Dupa o noapte de odihna la cort, in care am trait si prima noapte in cort pe vreme de ploaie, ne-am trezit in jurul orei 7, iar dupa ploaia din cursul nopti ne asteptam sa fie urata vremea.. posomorata.. cu nori.. dar nu era asa…era senin iar creasta Pietrei Craiului se arata in toata splendoarea ei.
“Dormitoarele”
varfuri
Cab. Curmatura
Mergem in sala de mese, servim o portie de omleta cu branza si un ceai cald si apoi incepem sa ne stragem cortul. S-a stabilit ca la ora 9 sa fie plecarea, pe doua rute una mai usoara cu Mike pe marcaj banda galbena prin poiana Zanoaga, si alta, insotiti de Andrei si Cristi, prin Valea Crapaturi.
Noi am coborat pe varianta a doua, prin Valea Crapaturi.. coborare care incepe cu o urcare de 20minute pana in Saua Crapaturi. Urcarea nu e dificila, se merge numai prin padure iar in sa ai un punct de belvedere de unde vezi intreaga vale limitata la stanga de Vf Turnu si la dreapta de Vf. Pietrei Mici.
Cristi si Andrei pregatiti de coborare
plecarea de la cabana Curmatura
primul popas
Pe drumul de coborare am fost insotiti si de un alt membru…
eu l-am alintat “Suca” si a coborat cu mine pana la ramificatia cu traseul spre Coltul Chiliilor, din Padina lui Man.
Ajunsi in Sa
Ne asezam la o poza de grup (made by Radu – lemming)
aici suntem doar o parte ca mai sunt si cei care au coborat cu Mike pe la Poiana Zanoaga...
Priveliste din Sa spre Valea Crapaturi cu Acul Crapaturi in centru
Din Saua Crapaturi, urmam marcajul nostru spre nord, coborand pe poteca care serpuieste lent prin padure pana la baza Peretelui Acului Crapaturi, iar de aci pe o panta abruta cu grohotis.
serpuind la coborare
Valea Crapaturi
Geo (goe) coborand pe grohotis
Fiind inca dimineata, ora 10:30, era racoare, si dupa ploaia cazuta in timpul nopti in padure inca era umezeala si din punctul meu de vedere, nu a fost dificila coborarea pe grohotis, cat ne au incurcat pietrele ude.
Poteca...printre pietre
Dupa aproximativ 1 ora iesim din padure si ajungem in ramificatia cu marcajul dunga albastra pe care am urcat in ziua precedenta.. aici facem popas sa coboare toata lumea pentru a putea continua impreuna.
Iesirea din Valea Crapaturii
De aci si pana la Zarnesti cunoastem traseu, fiind cel pe care am mers cu o zi inainte, pe Valea Barsei, pe poteca bine marcata, printre poienile cu fânete.
Ajungem la Zarnesti la timp cum era stabilit, la ora 13:00. Mike si cu ceilalti au ajuns putin inaintea noastra pe celalalt traseu.
Adela, Doris, Nicu, si ....
Geo(Goe)
Aceasta tura de initiere foarte bine pusa la punct de Mike, cu Andrei si Cristi pe postul de „supraveghetor – ghid”, imi aduce aminte de excursiile scolare organizate de profa de istorie pe V. Prahovei.. doar ca noi restu de 50 (o clasa mult mai numeroasa) de data asta am fost mult mai cuminti si mai ascultatori.
hey,
ReplyDeletema bucur sa vad tura din piatra
jos palaria ca mai ai energia sa scrii
astept continuarea
pupici