Saturday, August 8, 2009

Tabula Traiana

In acest an am petrecut concediul in Banat, o zona minunata a tarii noastre nevizitata de noi, de care am ramas foarte placut impresionati mai ales ca in aceste parti sunt incarcate de istorie.

"Dintre toate regiunile locuite astăzi de români la nord de Dunăre, Bănatul şi Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în ţara Haţegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico - istorică a neamului românesc - un cuib de unde se romaniza treptat ţările spre apus, spre crivăţ şi spre răsărit, ba indirect şi cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-şi prinosul, dar rămânând totdeauna plin" Bogdan Petriceicu Hasdeu

Prima noastra oprire este la malul Dunarii, in vechiul orasul Drobeta.

Drubetis; Drubeta; Drobeta. Cât priveşte denumirea tardivă a Drobetei, Theodora, aceasta este atestatã numai de Procopius de Cesareea (De Aedif., IV, 6, 15) fiind consideratã drept o creaţie a împãratului Iustinian, în cinstea soţiei sale. M. Mirkovič acrediteazã în schimb provenienţa toponimului Teodora de la soţia lui Constantin cel Mare. M. Garačanin crede că acest toponim ar fi fost aplicat nu întregului castru creştin, ci numai unui sector al sãu. Dacã în sec. al IV-lea d.C. sunt folosite ambele denumiri (Drobeta şi Teodora), în sec. al VI-lea se pare cã a fost utilizatã numai denumirea de Teodora.



Vizitam Muzeul regiunii Portile de Fier din Drobeta unde inca se mai regasesc urme ale dominatiei imperiului Roman: Vestigiile Castrului roman Drobeta, Podului lui Traian si Turnului lui Sever.


Muzeul Regiunii Portilor de Fier


Muzeul


Geoparcul Platoul Mehedinti


Trovantii de la Husnicioara


Statuie


detaliu


Drobeta a fost prima cetate din piatra ridicata în Dacia (103-105), un castru roman de aparare, initial fiind construit pentru a adaposti 500 de soldati care asigurau paza podului. Se vad si azi fundatiile pe o suprafata de 2 hectare, cu cele patru porti laterale, cu locuinte, cazarmi, depozite de arme, strazi si în centrul castrului cladirea pretorului (comandantului) unde a poposit însusi împaratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul Dunarii, se vad ruinele termelor (bailor) romane; s-au gasit în ziduri caramizi cu stampila legiunii a V-a Macedonica, semn al datarii constructiei bailor în acelasi timp cu constructia castrului si a podului

castrul roman


vestigiile turnului fortificat

Podul lui Traian de la Drobeta a fost construit de cel mai renumit arhitect din imperiu pe numele lui Apolodor din Damasc. A fost cel mai mare pod al lumii construit in antichitate. Maretia si ingeniozitatea tehnica a constructiei au uimit si uimesc si astazi. A fost construit intr-un timp record, in numai trei ani (103-105) in ragazul dintre cele doua razboaie dacice. Podul avea o lungime totala de 1135m , lat de 14.55m si inalt de 18.60m, sprijinit pe 20 de picioare. Astazi sunt vizibile pila portal, pe care se sprijinea portaulul de intrare pe pod, cu trofeele si pila culee, pe care se sprijinea suprastructura din lemn a podului. Nu se cunoaste cu exactitate cand podul nu a mai fost functional, sigur insa, intr-un moment de dupa parasirea Daciei de catre romani.


Piciorul Podului lui Traian


Piciorul Podului lui Traian pe malul sarbesc

Aceasta incursiune in istorie ne provoaca pofta de mancare... asa ca ne asezam langa Cetatea Severinului si servim pranzul pe o mica insulita din apropiere.


Cetatea Severinului




Insa nu zabovim prea mult, spre nemultumirea fetelor, si ne grabim sa ajungem la Muzeul Portilor de Fier inainte de ora inchiderii. Avem noroc prindem ultimul grup si ni se permite sa intram pentru a vizita muzeul.
În muzeu sunt expuse costume populare din zona Porţile de Fier şi o moară de apă, considerată precursoarea turbinei moderne Pelton. Incursiunea în Muzeul de la Hidrocentrala Porţile de Fier I se încheie cu coborârea în Sala turbinelor, unde se pot admira cele 6 turbine Kaplan, cu o putere instalată a fiecareia de 194,5 MW. Greutatea unei turbine este de 3680 t. Axul turbinei are o lungime de 18 m şi 71,5 rotaţii pe minut. La capătul inferior al acestuia se găseşte asamblat butucul cu cele 6 pale (20 t fiecare pală. Rotorul generatorului are 600 t greutate şi 14 m diametru. Căderea medie de apă este de 27,5 m, iar debitul necesar fiecărei turbine este de 800 m3/s. Curentul produs de turbine trece la cele 6 transformatoare ridicătoare de putere, apoi este transmis la staţiile de conexiune. Porţile de Fier I este cea mai mare hidrocentrala din România, producând 50% din hidroenergia ţării.


"Hidrocentrala Porţile de Fier I este cea mai mare hidrocentrală de pe fluviul Dunărea şi are o putere instalată de 1080 MW. În aval există şi hidrocentrala Porţile de Fier II, cu puterea instalată de 250 MW. Ambele hidrocentrale sunt exploatate în parteneriat cu partea sârbă, centralele română şi sârbă la Porţile de Fier I cumulând 2160 MW, iar cele de la Porţile de Fier II cumulând 500 MW; capacitatea maximă a turbinelor este de 8700 m³/s.
Centrala Porţile de Fier I este amplasată la 15 km amonte de oraşul Drobeta Turnu-Severin, iar centrala Porţile de Fier II la 60 km în aval. Navigaţia pe Dunăre este asigurată prin ecluze realizate pe ambele maluri la ambele obiective, ele având împreună o capacitate de trafic de 52.4 milioane tone/an pentru ecluzarea pe câte un sens şi 37.2 milioane tone/an pentru ecluzarea în ambele sensuri. Sistemul Porţile de Fier I este una din cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa şi
cea mai mare de pe Dunăre. Lacul său de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la confluenţa cu râul Tisa. Lacul cuprinde în principal zona Defileului Dunării, cel mai mare defileu din Europa, cuprins între localitaţile Baziaş şi Orşova. Zona Porţile de Fier are un bogat potenţial arheologic, istoric şi turistic. Pentru protejarea habitatului său natural deosebit, regiunea defileului Dunării a fost inclusă in Parcul Natural Porţile de Fier"





Dupa aceasta vizita la muzeu ne indreptam spre Orsova. Orasul este situat pe malul lacului de acumulare Portile de Fier I de pe Dunare, in zona de varsare a raului Cerna in Dunare. Ca urmare a realizarii lacului de acumulare Portile de Fier, vechea vatra a orasului a fost inundata in anul 1970, iar populatia a fost stramutata pe un nou amplasament, incluzand terasele Dunarii si ale Cernei si versantul de sud al Muntilor Almaj, unde s-a construit un oras complet nou.
Am ramas foarte placut impresionat de Orsova, faleza orasului imi amintea de Grecia., de faleze din Thasos.



Orsova


Parcam masinile si decidem sa vizitam mai in amanunt parcul lor central - Dragalina Ion. Pe malul Dunarii multi pescari isi intindeau unditele, unul insa ne atrage atentia.. are langa el un borcan plin cu peste marunti iar alaturi un pisic negru care ii da tarcoale.


Parcul Dragalina

Peninsula din Parc


Foisor


Pisic infometat
In apropiere un nene isi facea reclama, organiza plimbari pe Dunare cu salupa sa, intram in vorba cu dansul sa ii aflam oferta si dupa o tocmeala rapida decidem sa profitam de ultimele ore de lumina si sa facem o croaziera cu salupa.
In aceasta croaziera am putut admira unele din cele mai frumoase locuri pe care le strabate Dunarea de pe tot parcursul ei Tabula Traiana, Cazanele Mici, chipul lui Decebal, Golful Mraconea, Manastirea Mraconea, Golful Dubova, Cazanele Mari, Grota Veterani, Pestera Ponicova.


la tocmeala


valurile "dunarii"


Placa memorială romană „Tabula Traiana”, 4 metri lungime şi 1,75 metri înălţime, ce comemorează finalizarea drumului militar roman al lui Traian, este amplasată pe partea sârbească cu faţa spre malul românesc. Pe ea este inscripţionată următoarele:


"IMP. CAESAR. DIVI. NERVAE. F
NERVA TRAIANVS. AVG. GERM
PONTIF MAXIMUS TRIB POT IIII
PATER PATRIAE COS III
MONTIBVUS EXCISI(s) ANCO(ni)BVS
SVBLAT(i)S VIA(m) F(ecit)"

„Împăratul Nerva fiul divinei Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribune, Tatăl Patriei, Consul pentru a treia oară, excavând roci din munţi şi folosind bârne de lemn a făcut acest pod”


Tabula Traiana


din "croaziera" pe Dunare, un mic filmulet cu Tabula Traiana


Statuia regelui dac Decebal este o statuie înaltă de 55 m, aflată pe malul stâncos al Dunării, la intrarea in golful Mraconia intre localităţile Eşelniţa şi Dubova. Statuia îl reprezintă pe Decebal, ultimul rege al Daciei şi este sculptată într-o stâncă. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Omul de afaceri şi istoricul protocronist Iosif Constantin Drăgan a fost cel care promovat şi finanţat ideea acestei lucrări efectuate perioada 1994 - 2004.




"DECEBAL REX - DRAGAN FECIT"

Inainte de era GPS-ului navigarea pe Dunare in dreptul Cazanelor se facea cu ajutorul unor insemne luminoase, caci datorita arhitecturii reliefului, prin ingustimea din loc in loc a defileului nu putea avea loc trecerea simultana a doua vase. Astfel de-a lungul Dunarii se pot intalni mai multe "case" (locuri de observatie) care aveau rolul de a adaposti personalul care manevra aceste semnale luminoase.



vechi locas de observatie pe malul sarbesc, actual restaurant

In apropiere de statuie, tot pe malul stang al Dunarii se afla Manastirea Mraconia. Manastirea Mraconia a fost cunoscuta si ca manastirea din Valea Dunarii sau de la Ogradena Veche, o comuna din apropiere. Cuvantul "mraconia" inseamna "loc ascuns" sau "apa intunecata".


Manastirea Mraconia


Dupa Manastire se iese din Cazanele Mici si intram in Golful Dubova, aici de-a lungul soselei incep sa apara vilele si pensiunile, care acum sase ani nu existau, sunt frumoase si ofera cazare. Soseau ocoleste muntele Ciucaru Mare, si patrunde in satul cu acelasi nume in timp ce noi continuam pe Dunare si patrundem in Cazanele Mari.

In Cazanele Mari este săpată în versantul stâng al Dunării, Peştera Ponicova fiind parţial inundată după crearea lacului de baraj. Aici se poate ajunge cu şalupa, parcurgând 500 m pe sub peretele Ciucarului Mare până la gura peşterii. O altă intrare în peşteră se poate face pe pârâul Ponicova, care s-a adâncit în calcare, a format un pod natural, apoi străbate peştera formând un sistem de galerii etajate şi se varsă subacvatic în Dunăre.

Este cea mai importantă peşteră din Defileul Dunării, ea fiind cunoscută şi sub denumirile de Peştera de la Gura Apei sau Peştera Liliecilor, datorită coloniilor de lilieci care trăiesc în Galeria Liliecilor.

Intrarea in pestera se poate face pe apa cu salupa sau de pe uscat asa cum vom face ziua urmatoare.


Pestera Ponicova - intrarea de pe Dunare


Iesirea din Cazanele Mari


La apus de soare a urmat intoarcerea spre Orsova, pe acelasi traseu dar de data asta cu o viteza mai mare pentru ca salupa lui nenea ramanea fara combustibil.


intoarcerea spre Orsova

La lumina farurilor am cautat un loc de campare pe langa Dunare, am incercat pe valea raului Maia dar ne-am intors rapid de acolo din cauza mai multor stupi de albine din apropiere, intr-un final am decis sa motam corturile pe un mic spatiu verde intre cateva case de langa Golful Dubova.

biografie: wikipedia.org/wiki/

2 comments: