Sunday, June 1, 2008

Masivul Iezer - Papusa - Ref. Iezer



Prima zi --> Voina - Creasta Vacarea - Crucea Ateneului - Ref. Iezer (banda rosie)
A doua zi --> Ref. Iezer - Sub Piciorul Iezerul Mare - Valea Batrana - Voina (cruce albastra)

Sambata, 30 mai, dimineata pe la 6 plecam din Bucale cu directia Campulung... planul este sa parcurgem creasta Iezer - Papusa in doua zile, cu o noapte petrecuta la cort langa refugiul Iezer.
Suntem doar 3 din echipa noastra, un "participant mai mic" inca mai avea niste socoteli pe la "scarbici".
Iesim prin cartierul Militari, intram pe autostrada A1 si dupa aproximativ 1 ora suntem la Pitesti, iesim de pe autostrada si intram pe drumul national DN73 spre Brasov (dar noi doar pana la Campulung).
Pe drum doris a fost foarte harnica si a pus mana pe ac si ata si a cusut chingile la catarame.. cu care doream sa prindem cortul de rucsac.
Doris gospodina


Dupa Campulung imediat intram in satul Leresti, care este legat direct de oras, drumul prin sat e accidentat dar se prezinta ok, adik cateva gropi pe stanga ..cateva pe dreapta.. care se pot ocoli lejer .. doar sa nu vina careva din sens opus.
Borna km ne indica cabana Voina, circa 12km.
De la iesire din satul Leresti, imediat cum treci de comunitatea de rromi, drumul se strica, apar gropile mai mari, iar asfaltul lipseste.. se observa insa o bordura veche.. (o fi fost rude de ale lui Videanu si pe acilea?)

Starea drumului intre Leresti si Cab. Voina


Mergem cu grija si ajungem la Barajul de la lacul Rausorul oprim pentru cateva poze si ne continuam drumul spre cabana Voina.
De aici drumul este mai bun, placi de beton pana aproape de cabana cu putine portiuni in care lipsesc dar nici nu se observa.. (in treapta 1)..

o priveliste de pe Barajul Rausorul, cu muntele Vacarea in fundal..


Ajungem la Cab. Voina in jurul orei 10:00, mancam repede ce aveam pus la pachet, pregatim rucsaci, legam cortu si izoprenurile de rucsaci, punem pe noi "echipamentul" de urcare si .. la drum.
Urcam pe marcaj banda rosie pe culmea Vacarea spre Crucea Ateneului.
In parcare la cab. Voina ne am intalnit cu Eugen (membru Carpati.org) care impreuna cu 3 prieteni urcau si ei la refugiu, dar pe alt traseu, pe valea Iezerului, marcaj punct albastru. Am stabilit ca ne vom reintalni sus la refugiu.
Marcajul banda rosie, incepe exact din partea sudica a cab. Voina, poteca urca in serpetine urmand un drum forestier.

Ne apropiem de Cab. Voina


Cab. Voina


Drumul forestier marcat cu banda rosie


Continuam urcarea urmarind drumul forestier, care de multe urca destul de abrupt solicitandu-ne destul de mult. Ajungem intr-o intersectie de drumuri forestiere de unde marcajul se pierde ... ne lasam rucsaci si incepem sa cautam marcajul care sa ne indice in ce directie sa continuam ... il observam destul de repede si nu suntem deloc surprinsi cand il distingem sus in capatul unei pante abrupte.

In apropiere de stana Vacarea padurea incepe sa dispara incetul cu incetul .. si motivul nu e neaparat ca ajungem in golul alpin.. motivul sunt drujbele care se aud in departare.

In apropiere de stana Vacarea






stana Vacarea


Ajunsi la Stana Vacarea intalnim un sigur satean, venit inaintea oilor pentru a pregati stana ... alaturi de el am zabovit jumatate de ceas, timp in care ne-a explicat ce creste se vad in zare.



spre est, dupa plaiul inpadurit a lui Patru se desfasoara Valea Cuca iar mai in sus Varfurile Tambura si Papusa despartite de spintecatura Papusii


Plecam de la stana, urmarind spre vest acelasi marcaj banda rosie care de acum il intalnim aplicat si pe stalpi metalici... Poteca continua prin platoul ierbos depasim Vf. Vacarea si privind in zare vedem cum norii incep sa se ingramadeasca pe cer si sa se apropie de noi..

spre est de pe Vf. Vacarea


armata de nori


Lacul de acumulare Rausor vazut de pe Vacarea


Inaintand spre Varful Taratoasa ajungem cu capul in nori, la propriu, de acum orientarea se face cu dificultate, este insa bine ca moralul nostru este ridicat si spunem glume pentru a mai alunga monotonia.
Mergand prin ceata nu reusim sa distingem nici o forma de relief in jur, au trecut aproape 5 ore de cand am plecat de la Voina si ne gandim ca am inaintat asa de mult ca am depasit Crucea Ateneului. Mai inaintam pentru putin timp si plafonul de nori se ridica iar noi distingem in apropiere mult asteptatul simbol al Crucii Ateneului.. langa este marcajul care ne indica refugiul Iezer.

vedere spre creasta cu Crucea Ateneului


Lacul Iezer


In caldarea gasim multa zapada iar pe valcele stratul zapezii este destul de mare iar doris are putine probleme la ale traversa



Refugiul Iezer


Ajungand la refugiu descoperim ca suntem singuri si decidem sa renuntam la campare si sa ramanem in refugiu astfel ne ocupam locuri in priciurile din camera din dreapta iar in hol amenjam bucataria..
In bucataria din ref. Iezer pregatind cina

priciurile din refugiu


Vremea s-a mai indreptat asa ca dupa servirea mesei mai pierdem vremea prin jurul refugiul...lacul Iezer fiind principala si cam unica atractie..

Albastru de Iezer


maiestrie


Cautand prin caldare gasim o mana de lemne uscate cu care reusim sa aprindem un foc in refugiu pentru a mai incalzi putin camera ... sosisera si Eugen cu amicii lui si dupa ce au servit si ei cine am intrat in refugiu impinsi si de furtuna care se apropia rapid. Am avut parte de o noapte destul de grea din cauza tunetelor si fulgerelor care aveam impresia ca erau foarte aproape de noi.
Spre dimineata ploaia a incetat ... dar varfurile din creasta inca erau in nori asa ca decidem ca ar fi o solutie mai inteleapta de a renunta in a parcurge si restul de traseu pana la Papusa si sa coboram impreuna cu noii nostri colegi de tura spre cab. Voina pe traseul de iarna - cruce albastra.
Eugen si amicii lui la Ref. Iezer


noi 3


De cum am inceput coborarea a inceput o ploaie mocaneasca care nu ne dat pace decat cand am intrat in padure, dupa aproximativ 2 ore. Datorita ploi noi trei am coborat mai repede in timp ce Eugen cu amicii lui au mentinut ritmul lor mai lent... urmand sa ne reintalnim la cabana Voina. Un alt episod comic l-am avut cand a fost necesar traversarea raului Batrana, fiind nu aveam niciun podet pe care sa facem traversarea am luat-o prin apa.

nori de ploaie

raul Batrana


Cand ajungem la cabana Voina cerul se lumineaza si soarele isi face aparitia ... noi ne intindem pe izopren si profitam de razele soarele sa ne uscam ...
Desi nu am parcurs traseul care l-am dorit suntem multumiti de aceasta iesire in natura petrecuta alaturi de prieteni dragi.

No comments:

Post a Comment